Hplc/ms Analysis of Solanine in Physalis Alkekengi and Solanum Dulcamara

We developed a HPLC/MS method for the identification and determination of solanine in plants. This method was applied for samples of Solanum dulcamara (from Iaşi and Vânători Neamţ areas in Romania) and Physalis alkekengi (from Bucium and Breazu, Iaşi, Romania) during August-September 2009. Isolation of solanine was performed by extraction with a mixture consisting of water/methanol/acetic acid 49/49/2 (v/v/v) in an ultrasonic bath. Solanine was determined in concentrations ranging between 0.7963 μg/g vegetal product (leaves, Zimbru, Romania) and 4.2166 μg/g (leaves, Iaşi area) in Solanum dulcamara and between 0.092 μg/g (fruits, Bucium) and 0.2818 μg/g (stems, Bucium) in Physalis alkekengi. For Physalis alkekengi, in leaves (sample from Bucium) roots and fruits (sample from Breazu) the concentration values of solanine were below the detection limit. The mean concentration of solanine was 21.67 times greater in samples of Solanum dulcamara than in Physalis alkekengi. For Solanum dulcamara, the highest concentration of solanine was recorded in stems. Rezumat Lucrarea prezintă o nouă metodă HPLC/MS pentru identificarea şi dozarea solaninei din plante. Prin această metodă s-a analizat solanina din părţile plantelor Solanum dulcamara (recoltată din zona Iaşi şi Vânători Neamţ) şi Physalis alkekengi (recoltată din Bucium şi Breazu, Iaşi) recoltate în perioada august-septembrie 2009. Izolarea solaninei s-a realizat prin extracţie cu un amestec de apă/metanol/acid acetic 49/49/2 (v/v/v) în baia cu ultrasunete. Solanina a fost determinată în concentraţii de 0,7963 μg/g produs vegetal (frunze, Zimbru) şi 4,2166 μg/g produs vegetal (frunze, zona Iaşi) în Solanum dulcamara şi între 0,092 μg/g produs vegetal (fructe, Bucium) şi 0,2818 μg/g produs vegetal (tulpini, Bucium) în Physalis alkekengi. Pentru Physalis alkekengi probele de frunze din Breazu şi cele de rădăcini şi fructe din Breazu au prezentat valori sub limita de detecţie. Valoarea medie a concentraţiei solaninei în probele de Solanum dulcamara a fost de 21,67 ori mai mare decât cea din probele de Physalis alkekengi. Pentru Solanum dulcamara, cele mai mari concentraţii s-au determinat în tulpinile plantelor.